De ce e important să îmi identific corect emoțiile?
Când vorbim despre secretele unei vieți de succes în secolul 21 tot mai des pe lista de subiecte se regăsește conceptul de inteligență emoțională. Îl definim ca abilitatea de a ne înțelege și gestiona emoțiile și de a relaționa într-un mod sănătos cu ceilalți.
Deși îl considerăm un lucru relativ ușor de înțeles, când vine vorba de a ne denumi emoțiile și a le observa într-un mod corect, mulți dintre noi uităm să facem asta, sau avem un vocabular prea sărac.
Sam Manns • Unsplash ”Mă simt bine!” / ”Mă simt rău!”
Tendința de a evalua stările noastre emoționale, sau ale celorlalți, ca fiind doar la acești doi poli aduce cu ea consecințe negative în felul în care percepem situațiile și în modul cum reacționăm la ele. Lisa Feldman Barrett, cercetător în neuroștiințe, vorbește în cartea ”Cum iau naștere emoțiile” despre mecanismul unic prin care creierul nostru crează predicții care se manifestă sub formă de emoții, pe baza informațiilor pe care le ia din experiențe anterioare. Aceasta explică și cum cuvintele pe care noi le folosim să descriem aceste emoții pot fi folosite de mintea noastră pentru a crea pe viitor răspunsuri emoționale cât mai flexibile și potrivite pentru noi.
Dacă, de exemplu, atunci când ni se anulează planurile de a ieși la restaurantul preferat și avem o emoție negativă reacția noastră obișnuită e să nu mai acceptăm alt plan și să ne îmbufnăm, iar felul în care ne spunem că ne simțim e ”supărați” există o probabilitate mare ca acest context să se perpetueze în viitor, de fiecare dată când ne spunem că ne simțim ”supărați”.
Însă dacă acordăm puțin timp să evaluăm mai în detaliu starea noastră din acel moment, s-ar putea ca în funcție și de alte caracteristici ale situației emoția noastră să fie defapt: indispoziție ( a fost o zi lungă și simțim un grad de oboseala fizică), melancolie ( urma să luăm cină cu un prieten pe care nu l-am văzut de mult), plictiseală (așteptam evenimentul menționat să ne scoată din rutină), înfometare (n-am mâncat de la pranz și ne era poftă de ceva anume de la restaurantul respectiv), dezamăgire (era un eveniment mult așteptat) etc. Cu cât învățăm mai multe etichete emoționale și reușim să le identificăm mai mult la noi și la ceilalți, cu atât mintea noastră va fi mai pregătită să prezică emoția corectă și inclusiv răspunsurile comportamentale pe care le vom alege vor fi atunci mai diverse.
Când încercăm să ne identificăm emoțiile putem lua indicii de folos și din reacțiile pe care le are organismul nostrul. Dacă de exemplu simțim că ni se înroșește fața atunci când avem o conversație e probabil să ne simțim rușinați, sau dacă simțim ”fluturi” în stomac e posibil să ne simțim emoționați. Dacă simțim că ne pulsează fruntea și inima ne bate cu putere s-ar putea să fim furioși, iar dacă pe lângă acestea ne simțim mușchii încordați în aproape tot corpul, picioarele reci și palmele transpirate s-ar putea să resimțim defapt frică.
În cazul mai multor emoții însă senzațiile din corpul nostru pot fi similare, iar în aceste cazuri e important ca noi să stabilim etichete diferite pentru fiecare în parte. De exemplu s-ar putea ca atunci când am o ușoară senzație de greutate în corp să simt melancolie, însă și atunci când mă simt satisfăcută după un set de exerciții fizice, sau atunci când simt lene fiindcă abia m-am trezit senzația fizică din corpul meu să fie aceeași.
”Dacă îți formezi și concepte emoționale proprii mintea ta va fi mai bine pregătită să facă față în diverse situații iar potențialul tău de empatie față de ceilalți va crește.” - Lisa Feldman Barrett
Motivul pentru care e important să distingem între melancolie, satisfacție sau lene, ca și în exemplul anterior, e pentru că având toate trei aceste etichete mintea noastră se va pregăti mai bine să ne dea emoția și abilitățile cele mai potrivite pentru a face față oricărei situații.
Lisa Feldman Barrett ne sfătuiește în cartea ei să mergem dincolo de denumirile emoțiilor care există deja în limba noastră și să ne creăm propriile etichete, sau să adoptăm etichete inclusiv din alte limbi. Hygge, cuvânt din daneză, e un celebru exemplu de concept emoțional adoptat de oameni din multe țări pentru a reprezenta comfort, prietenie, abilitatea de a fi prezent și a te bucura de prezent.
Eticheta poate fi și o sintagmă, sau un cuvânt inventat. ”Miros de ploaie” poate fi felul în care noi definim starea de bine și mulțumire dintr-o zi de vară în care căldura insuportabilă a fost tocmai stinsă de o furtună scurtă și răcoritoare. ”Frustrarea tehnologiei” poate fi starea de enervare pe care pe care o avem de fiecare dată când nu ne descurcăm să instalăm un program, sau când internetul nu se conectează. Atâta timp cât etichetele au în mintea noastră sens, iar noi reușim să identificăm pentru fiecare dintre ele stări și situații de viață aparte, ele reprezintă un pas în dezvoltarea noastră emoțională.
Haide să ne autoeducăm cu caalm!
Un exercițiu pe care vi-l propun în contextul acesta pentru a ne educa inteligența emoțională este Emoția Zilei. După modelul Word of the day (Cuvântul zilei), vă invit ca timp de 30 de zile să ne familiarizăm cu câte o emoție și să o explorăm prin exerciții de introspecție, scriere sau comunicare.
